Cercetările arheologice au demonstrat că teritoriul oraşului Vaslui a fost locuit din cele mai vechi timpuri, incă din comuna primitivă. Materialele descoperite atestă prezenţa unei populaţii stabile incepand din neolitic pană in epoca migraţiilor.
Primele forme de viaţă umană pe teritoriul judeţului Vaslui sunt atestate prin numeroase vestigii arheologice incă din perioada paleoliticului, prin urme de cultură materială (unelte primitive din piatră, os, lemn) scoase la iveală in peste 12 staţiuni arheologice (Tarzii şi Curteni, Dăneşti, Tăcuta, Banca, Zorleni, Şuletea, Epureni, Huşi, ş.a.).
pefecţionării uneltelor şi al formelor de organizare socială, este ilustrat şi de evoluţia comunităţilor omeneşti de pe teritoriul judeţului Vaslui. Numeroase aşezări din epoca bronzului răspandite in deosebi pe văile Prutului, Barladului şi ale afluenţilor lor, atestă o vieţuire relativ densă a unor comunităţi sedentare practicand cu precădere cultivarea pămantului, creşterea animalelor şi meşteşugurile.
Cu toate dificultăţile provocate de migratorii care s-au perindat secole de-a randul pe teritoriul patriei noastre şi care se aflau intr-un stadiul inferior de dezvoltare, daco-romanii işi vor continua existenţa in vatra Daciei, numeroase dovezi arheologice, numismatice, epigrafice descoperite şi pe teritoriul judeţului Vaslui atestand o vieţuire neintreruptă.
Popularea zonei in feudalism s-a făcut in funcţie de condiţiile istorice, precum şi de terenurile agricole, sursele de apă şi căile de comunicaţie. Loc de popas si adăpost pe drumul comercial dintre Hălici si Dunăre, care făcea legătura dintre cetăţile de pe ţărmul Mării Negre şi cele de la Marea Baltică, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar şi una din aşezările medievale de seamă ale Moldovei, alături de Suceava, Roman sau Siret, targul Vasluiului işi afirma importanţa atat pe tăramul comercial, cat şi pe acela politic şi strategic.
Pe meleagurile vasluiene, aflate la răscrucea unor importante drumuri comerciale care coborau pe văile Siretului şi Barladului spre Dunăre şi cetăţile de la Marea Neagră primele targuri sunt atestate documentar din secolul al XII-lea. Prima menţiune scrisă despre existenţa unor localităţi urbane in judeţul Vaslui este aceea din 1174, referitoare la oraşul Barlad, acesta fiind unul din cele mai vechi oraşe romaneşti din această zonă a ţării.
Vasluiul, oraşul de la confluenţa Barladului cu Racova, reşedinţa de astăzi a judeţului, apare menţionat in cronicile străine in a doua jumătate a secolului al XIV-lea, iar in documentele interne la 1423.
incepand cu secolul al XIV-lea, aceasta aşezare face parte din categoria targurilor cu o populaţie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul al XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populaţie ce se apropia de cea a Iaşului.
Aşezarea centrală a Vasluiului, in inima ţării romaneşti a Moldovei, a făcut din această zonă locul unor puternice bătălii pentru apărarea independenţei patriei. Astfel, la 1450, in pădurile Crasnei, la circa 15 km sud de Vaslui, oştile moldoveneşti conduse de Bogdan al II-lea, alături de care se afla şi fiul acestuia, Ştefan, viitorul domn, au repurtat o frumoasă victorie impotriva oştilor polone invadatoare.
In 1939 abia, aşa cum apare entuziast in Gazeta Vasluiului, o publicaţie a vremii, apare un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepă.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevărat in anul 1968, cand oraşul devine capitala judeţului Vaslui. in 10 ani populaţia creşte de la 19.820 la 45.000 de locuitori in 1978, astfel că in anul 1979, Vasluiul capătă statutul de municipiu.
In anii ’80 economia oraşului Vaslui se dezvoltă, trecand printr-un proces de industrializare in diverse domenii: industria constructoare de maşini – ventilatoare şi reductoare, rulmenţi, industria chimică – fire poliesterice, industria materialelor de construcţii, lemnului, textilă şi a confecţiilor, alimentară.
După căderea comunismului, industria decade, economia avand un caracter preponderent agrar; activitatea economică s-a restrans substanţial la societăţile cu profil alimentar (preparate din carne, lapte şi produse de panificaţie) şi textil.
Prin dispozitia Consiliul Popular al judetului Vaslui in 1974, la 18 octombrie s-a infiintat Muzeul Judetean Vaslui, cu profil mixt istorie si etnografie , avand ca prim director pe prof. Constantin Popescu, muzeograf cu experienta si contributii importante in formarea altor muzee (Bran, Fagaras, etc.). Acest muzeu a fost considerat ca fiind cel mai bine realizat din punct de vederea tematic, stiintific si muzeotehnic la nivel national…
Bătălia de la Vaslui (Podul Inalt), a avut loc in data de 10 ianuarie 1475 langă orașul Vaslui, intre armata lui Ștefan cel Mare și oastea otomano. In pofida diferenței mari de forțe, turcii au suferit o infrangere zdrobitoare, pierzand (după spusele unor cronicari) o mare parte a armatei. A fost considerată cea mai mare infrangere a islamului in fața unei armate creștine, Ștefan cel Mare fiind numit eroul creștinătății….
Mausoleul a fost construit de sculptorului I. Scutari și meșterii italieni Luise Severiano și Victor Bibuittoin in cinstea lui Peneş Curcanul – eroul din timpul razboiului de Independenta din anul 1877, el fiind unul dintre cei mai mari patrioti ai acestor meleaguri. Personaj de legenda el a fost cat se poate de adevarat, un taran din satul Floresti de langa Vaslui pe numele lui adevarat Constantin Turcanu…
Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) a fost domnul Moldovei in două randuri…
Curtea Domneasca din Vaslui, dovada vechiului centru urban al Vasluiului “medieval”, ne da dreptul sa-l
A fost soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza, copilăria și-a petrecut-o la moșia părinților de la Solești…
Theodor Rosetti (n. 5 mai 1837, Solești – d. 17 iulie 1923, București) a fost un publicist și om politic român, prim-ministru al României…
Parcul dendrologic Copou este considerat unul dintre cele mai frumoase parcuri publice din Romania…